De la Nistru până la limita de jos a cerului

De la Nistru până la limita de jos a cerului

O nominalizare la Premiul Oscar1 a atras atenția din nou asupra filmului moldovenesc după ce acesta, timp de o perioadă lungă, părea mort. Industria filmului din țara vecină însă fusese înflorit, multe premii internaționale fiind câștigate de producții autohtone. După destrămarea Uniunii Sovietice totul s-a prăbușit, iar de atunci cinematografia din Republica Moldova încearcă să-și revină. De data aceasta, pare să aibă un elan eficient.

Apariția caselor de producție sovietice și stabilizarea economiei în industria cinematografică, 1918–1930

Apariția caselor de producție sovietice și stabilizarea economiei în industria cinematografică, 1918–1930

Începuturile industriei cinematografice în URSS se pot explica prin manevre economice și politice complexe, care au condus la stablizarea ei economică. S-a născut într-o perioadă de euforie revoluționară, în care sistemul (cinematografic, dar și forma de guvernare) a favorizat dezvoltarea mișcării pe care acum o cunoaștem ca fiind Școala sovietică de montaj.

De sub mantaua lui Aitmatov

De sub mantaua lui Aitmatov

În anii ‘60 s-au creat premisele tehnice ale producţiei cinematografice kirghize. Sub influenţa regizorilor ruşi ai noului val, treptat a apărut pe scenă o generaţie de creatori de filme din rândul diferitelor etnii. La început, şi ei au dus mai departe linia realistă a curentului principal din cinematografia rusă, apoi treptat au găsit inspiraţie în folclorul naţional propriu. Schimbarea totală de stil a cineaştilor kirghizi este unică, dar tendinţa se observă şi în cazul republicilor învecinate.

Călăreţii lui Manas

Călăreţii lui Manas

Pe lângă kazahii din stepă, turkmenii deşertului, tadjicii şi uzbecii cu oraşele lor străvechi, cultura kirghizilor nomazi se aseamănă cu cea a popoarelor amintite cam pe atât pe cât diferă. Micile alianţe ale diferitelor triburi au fost organizate ca stat socialist centralizat în timpul Uniunii Sovietice. În cadrul acestui „salt istoric” a trebuit să se creeze literatura, gramatica, artele plastice, teatrul, muzica sub formă instituţionalizată, şi, desigur, arta cinematografică.