Touch of Evil și noir-ul postmodern 1.

Touch of Evil și noir-ul postmodern 1.

În eseul Notes on Film Noir Paul Schrader stabilește limitele cronologice ale genului noir între 1941 și 1958, respectiv între The Maltese Falcon și Touch of Evil: „Pe la mijlocul anilor ’50 nu prea se mai fac filme noir. Există câteva excepții notabile: Kiss Me Deadly, The Big Combo și, epitaful filmului noir, Touch of Evil.” 1

Touch of Evil și noir-ul postmodern 2

Touch of Evil și noir-ul postmodern 2

Confuzia e omniprezentă printre personajele din Touch of Evil, cel mai pregnant exemplu fiind chiar jocul terorii la care e supusă Susan. Există însă și un alt tip de confuzie, sunt momente în care personajele însele evadează din resorturile psihologice impuse de convenția genului și blochează (temporar) mecanica narativă punându-și probleme cotidiene.

Synopsis la tratatul scurt despre Liviu Ciulei 2.

Synopsis la tratatul scurt despre Liviu Ciulei 2.

Liviu Ciulei îşi începe activitatea în film de pe poziţiile unui „fost”, deci automat suspect de posibile activităţi duşmănoase. Primul contact cu a şaptea artă îl mijloceşte o mare personalitate a cinematografiei române, Victor Iliu. El îi oferă un rol în filmul În sat la noi (1951) coregizat împreună cu un alt părinte fondator al filmului românesc, Jean Georgescu.