Dorința de a călători printre stele este probabil de-o vârstă cu trezirea la conștiință a umanității și această curiozitate arhaică cu care ne uităm la cer de zeci de mii de ani, poate, ne-a influențat în mod fundamental gândirea și cultura.
Creatorii de film se străduiesc să realizeze o realitate cât mai captivantă pentru public. Pentru ca filmul să atragă, trebuie să ne creeze în fiecare moment iluzia că suntem acolo, părtaşi sau observatori ai acelei realităţi, fictive fiindcă este o naraţiune inventată, şi virtuale fiindcă este o imagine proiectată. Acest efort devine uneori chiar mai important decât povestea însăşi, aşa că putem vedea filme care sunt realizări filmice foarte profesioniste a unor scenarii simple şi previzibile, sau remake-uri ale unor succese din deceniile anterioare, produse doar pentru a fi „încărcate” cu imagini ieşite din comun create prin efecte speciale.
În anii nouăzeci, horror-ul și-a asigurat un loc mai mare în mainstream decât în orice alt moment. Ca și gen cu limită de vârstă nu a putut concura cu blockbusterurile familiale ale multiplexelor noului deceniu, dar în distribuție secundară (DVD, Blu-ray, VOD) este un gen mult mai prosper decât până acum. Aceasta este ultima parte a seriei despre istoria genului.
Datorită succeselor din anii 70, horror-ul a revenit în categoria principală, nu mai era un lucru rușinos pentru un star de seria A să accepte un rol într-un film de acest gen. Pe măsură ce a devenit o afacere profitabilă, horror-ul a început să câștige teren în cinematografele prestigioase și nu în teatre grindhouse dezafectate ca să redevină un gen desconsiderat în anii 90.
Sunt puține genuri filmice care își pot atribui o moștenire și un copac genealogic atât de vast precum genul horrorului, disprețuit de mulți. Nu există alt gen în afară de porno care să fie desconsiderat în egală măsură, totodată puține au atâția fani: genul cel mai josnic al istoriei filmului este și unul dintre cele mai populare.
Studiourile Universal au realizat în 1941 producția cu titlul Omul Lup cu Lon Chaney, Jr. în rolul principal, care cocheta cu melodrama și avea din plin scene cu un ușor gust de burlesc, aplicând toate elementele care în timp au decăzut în sabloanele filmelor cu vârcolaci dar încasările au dovedit că sezonul de horror după declinul din a doua parte a anilor 30 este din nou o afacere profitabilă.
În ciuda multelor diferențe dintre ele, Inception (Începutul, 2010) al lui Cristopher Nolan și Trance (Capcana minţii, 2013) al lui Danny Boyle pot fi văzute mai bine dacă sunt privite împreună. Separat, fiecare a fost atacat în critica mainstream pentru că nu e așa cum s-ar fi așteptat jurnaliștii de film să fie. S-a spus despre ele că au personaje unidimensionale, conțin clişee narative, că împing povestea mai departe prin întortocheli şi situaţii neplauzibile.
Epoca de aur a lui Russell s-a încheiat relativ repede, în aproximativ şase ani, rezultând în câte un film de succes anual. Opera rock Tommy şi dementul biopic, Lisztomania, ambele prezentate în 1975, ar putea concura cu oricare dintre filmele sale precedente, însă publicul s-a plictisit de nevoia provocării de scandaluri şi a amplificării acestora. În acelaşi timp şi industria cinematografică britanică a intrat în criză. Declinul său a fost spectaculos, însă operele sale mai sumbre şi extremiste parcă sunt mai interesante decât capodoperele sale canonizate.
Succesul răsunător al Sunetului muzicii (The Sound of Music, r. Robert Wise, 1965)realizat de Fox, a dat o direcţie greşită pentru conducerea studiourilor mari, care începând cu anii ’60 au cheltuit sume enorme pe musicaluri pline de staruri, în timp ce generaţia crescută cu filmele-B ale American International Pictures a votat mai degrabă pentru producţiile lui Dennis Hopper şi Roger Corman, care proclamă libertatea dezlănţuită.
Între 16 și 19 august, fanii filmelor horror au putut participa la un festival pe placul lor, asta dacă au fost dispuși să se aventureze în inima Transilvaniei. Lună Plină a avut loc într-o comună numită Biertan, pe lângă drumul ce leagă Mediașde Sighișoara.
