Un loc unde fiecare poate fi pe filmul lui!

Un loc unde fiecare poate fi pe filmul lui!

La mijlocul lunii iulie 2014 s-a terminat campania inițiată de Festivalul Internațional de Film Transilvania care avea ca scop strângerea fondurilor necesare pentru salvarea depozitului de filme a fostei Regii Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor (RADEF). Ce s-a schimbat de atunci la fața locului? La ce ne putem aștepta în viitor în privința depozitului de pe strada Maiakovski? Sub îndrumarea coordonatoarei proiectului, Roxana Tarko am vizitat acest centru transilvănean al cinematografiei care în urmă cu 10 ani a adăpostit încă mii de role de film.

Cinematografele româneşti, încotro? (1)

Cinematografele româneşti, încotro? (1)

La începutul lunii noiembrie, un grup de peste 40 de cineaşti români protestau, într-o scrisoare deschisă adresată primului-ministru, împotriva a două dintre prevederile privind cinematografia ale proiectului Legii Descentralizării. Unul dintre cele două articole contestate din proiectul iniţial al legii propunea ca în jur de 180 de săli de cinema, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor – RADEF RomâniaFilm, să treacă „în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale”.

Cinematografele româneşti, încotro? (2)

Cinematografele româneşti, încotro? (2)

La fel cum o cinematografie naţională are nevoie şi de producţii comerciale, o industrie cinematografică are nevoie şi de multiplexuri, care le oferă spectatorilor posibilitatea de a viziona filmele dorite în cele mai bune condiţii şi – detaliu deloc neglijabil – integrează mersul la cinema, pentru o bună parte a publicului, într-o experienţă socială mai amplă, anume mersul la mall (sau un centru comercial similar). Astfel, multe persoane şi grupuri care frecventează un mall nu vor doar să vadă un film, ci şi să-şi cumpere cărţi sau haine, să studieze ultimele noutăţi IT&C sau să joace bowling, să mănânce la restaurant sau să stea de vorbă la o cafea, iar multiplexul devine o destinaţie printre altele (spre deosebire de un cinematograf „tradiţional”, la care filmul reprezintă un scop în sine).