Tag: michael curtiz

Din istoria studiourilor de filme austriece

Din istoria studiourilor de filme austriece

În autointerpretarea culturală austriacă arta filmului a fost multă vreme lăsată la o parte în favoarea muzicii, a teatrului sau chiar al artelor plastice. Faptul că filmul austriac a devenit în timp un personaj puternic al scenei filmografice din Europa se datorează introducerii subvenţiilor pentru filme în anii 1980. Dar pe ce baze s-a construit oare această structură relativ tânără şi ce sisteme de producţie s-au perindat în industria filmului austriac în secolul al 20-lea?

Posibilitatea unui vis

Posibilitatea unui vis

A existat un moment în care Clujul îndrăznea să viseze cinematografic. În acel ev orașul cunoștea febra creației, întocmai ca Hollywood, Berlin, Roma sau Paris. Veneau aici actorii în vogă ai Ungariei, scriitorii la modă și regizori care vor marca istoria filmului. Fermentul și spiritus rector al acestei desfășurări fără precedent pentru un oraș de provincie se numea Janovics Jenő – o fericită îmbinare între vasta cultură și flerul comercial. Opt ani la rând (1913–1920) aici se turnează peste 70 de filme lungmetraj, fără a număra documentarele și sketch-urile.

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

Cinematografia a fost viaţa lui. Sărea de la un proiect la altul cu o obsesie aproape bolnăvicioasă. Maximalismul său ce nu cunoştea curtoazia, cu strigătele şi cu ieşirile sale a înspăimântat sute de staruri şi tehnicieni, timp de mai multe decenii. Dar „Miksa Neînfricatul” a fost un adevărat virtuoz: cu toate că a practicat şi clasicul limbaj al filmelor hollywoodiene, a fost în acelaşi timp şi născocitorul iscusit al unor setări şi mişcări ale camerei originale. Fără îndoială a fost unul dintre cei mai multifaţetaţi regizori. De neîntrecut, neobosit şi de nesuferit.

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

Era nesuferit. Bădăran şi nemilos. I-a călcat în picioare pe toţi cei care nu ştiau să se apere. Dar oricât de dur s-ar fi comportat cu actorii săi, a reuşit să stoarcă din ei nouă roluri nominalizate la Oscar.

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

În America, ani la rândul nu a fost considerat regizor renumit. A reuşit să ajungă în prima linie a acestei clase datorită abilităţii sale de a se poziţiona favorabil: a cunoscut principiul de funcţionare a sistemului de studiouri şi dejucând perspicacitatea spionilor trimişi de Jack Warner a încercat să-şi introducă propriul stil şi propriile idei în filme. Dar a reuşit să se afirme ca beneficiar şi transmiţător cinematografic al stilului de viaţă, al sistemului de valori şi al ethos-ului american. Era foarte atras de melodramele patetice şi de filmele de aventură istorice pline de elan. Totuşi a reuşit să se afirme în toate genurile de filme.

Când a şaptea artă sughite

Când a şaptea artă sughite

Un critic de film irlandez definea cinematograful din insula trifoiului drept unul al ocaziilor pierdute. Afirmaţia poate fi, în mare măsură, extrapolată şi la evoluţia filmului românesc, caracterizată prin sincope în aceeaşi măsură ca şi prin vremuri productive. Oglindă a istoriei, cinemaul românesc reflectă şovăielile în dezvoltarea statului, a societăţii ca şi desele schimbări de direcţie cu care ne-a „răsfăţat” secolul 20.

„You must remember this”

„You must remember this”

„Dacă nu urci în avionul acela, vei regreta toată viaţa. Poate nu azi, poate nu mâine, dar în curând, până la sfârşitul vieţii” – spune un bărbat slăbuţ, cu ochelari, cu părul ciufulit. „E din Casablanca. Toată viaţa am aşteptat să pot spune aceasta” – adaugă, şi îşi ia rămas bun de la femeia iubită în ceaţa care acoperă aeroportul. Pleacă, în timp ce un tip în trenci aruncă după el fraza de netradus: „Here’s looking at you, kid.”

Marea perioadă a weepie-urilor

Marea perioadă a weepie-urilor

Greta Garbo, Bette Davis, Ingrid Bergman, Joan Crawford: doar câteva dintre starurile care şi-au înscris numele pentru totdeauna în istoria genului cu prestaţia lor. Cea de-a doua parte a seriei vă prezintă evoluţia melodramei prin rolurile lor până în 1950.