Ca prin cameră, în ghicitură

Ca prin cameră, în ghicitură

În prima zi a anului în Big Sur, California a decedat Vilmos Zsigmond, care a lăsat în urmă o operă monumentală, ce se extinde pe șase decenii și care a determinat în mod semnificativ arta cinematografică. Cameramanul de origine maghiară nu a fost doar un simplu participant ci a fost un om de bază, unul dintre cei mai importanți creatori al noului Hollywood al anilor 1970 și care a lucrat cu cei mai mari, începând de la Michael Cimino, Robert Altman și terminând cu Steven Spielberg.

Băieţii grei ai cinematografului contraatacă

Băieţii grei ai cinematografului contraatacă

Deşi în anii 1960 Alfred Hitchcock a fost şi el regizorul studioului Universal datorită schimbării radicale a publicului american, datorită faptului că şefii studiourilor şi întregul sistem de studiouri au fost depăşiţi de vremuri fenomenul de recesiune a apărut ca o consecinţă normală şi nici Universal nu a fost cruţat. Dar în 1970 când „băieţii grei ai cinematografului” au înviat Hollywood-ul, mulţi dintre pionierii renaşterii – de la Coppola până la Spielberg – au făcut filme pentru Universal.

Un glonte-n cap

Un glonte-n cap

Cimino – şi Vânătorul de cerbi – sunt, de regulă, detestaţi sau adoraţi. Ideologic vorbind, filmele regizorului sunt cel puţin contradictorii, şi provocatoare din punctul de vedere al tematicii – mulţumită filozofiei sale paradoxale. Evitând exagerările, rămâne o singură modalitate de-a te apropia de Cimino: a-l adora detestându-l.