Crime d-ale trailerelor

Crime d-ale trailerelor

Willy evadează, Bruce Willis moare, Tom Hanks se întoarce de pe insulă, iar soia verde se face din cadavre. Toate aceste lucruri aflăm din trailerele filmelor, respectiv din textul de mai jos. Spoiler alert.

Creditorul care s-a împrumutat

Creditorul care s-a împrumutat

Nu este deloc întâmplător, mai degrabă e perfect simbolic, faptul că marele preot al filmului postmodern a avut începuturi umile, fiind angajat într-un magazin de închiriat casete video. Filmele sale timpurii sunt remixuri ale unor pelicule uitate, rare și subapreciate. Dar copilul teribil a crescut și le-a dovedit criticilor săi că s-au înșelat în privința lui.

Praf în ochi

Praf în ochi

A treia dimensiune îi dă de furcă spectatorilor deja de peste jumătate de secol.

Filmele româneşti de public şi aspirația către genuri hollywoodiene

Filmele româneşti de public şi aspirația către genuri hollywoodiene

În perioada 2013–2014, cinemaul românesc a produs mai multe filme de public. Doar la o primă vedere avem: Domnişoara Christina (r. Alexandru Maftei),  Love Building (r. Iulia Rugină), Roxanne (r. Vali Hotea), O vară foarte instabilă (r. Anca Damian), Sunt o babă comunistă (r. Stere Gulea), QED (r. Andrei Gruzsniczki) sau Closer to the Moon (regizat de Nae Caranfil şi cel mai cinefil dintre producţiile ultimilor doi ani).

De la suspense la şoc

De la suspense la şoc

Studiourile Universal au realizat în 1941 producția cu titlul Omul Lup cu Lon Chaney, Jr. în rolul principal, care cocheta cu melodrama și avea din plin scene cu un ușor gust de burlesc, aplicând toate elementele care în timp au decăzut în sabloanele filmelor cu vârcolaci dar încasările au dovedit că sezonul de horror după declinul din a doua parte a anilor 30 este din nou o afacere profitabilă.

Căderea imperiului

Căderea imperiului

Deşi seria filmelor horror produse după Dracula şi Frankenstein au reuşit temporar să scape Universal de faliment, fondatorul Carl Laemmle a pierdut conducerea studioului în 1936. Proprietarii şi directorii care se schimbau destul de des au decis să rămână la ceea ce ştiau, şi la început au făcut filme de prestigiu care păreau mai sigure, apoi după eşecul acestora au început să fabrice în masă filme de categoria B. Pe deasupra, această politică de afaceri de evitare a riscurilor a apărut chiar în perioada de declin al filmului hollywoodian clasic. 

O amprentă americană

O amprentă americană

Subiectul pare tras de păr, la o primă vedere. Pentru că în zbuciumata sa existență, filmul românesc asimilează cu precădere alte școli și curente. La început, francofonia a decis ora exactă în cinematografia autohtonă din epoca sa pre- și protoistorică (după cum le etapizează criticul Valerian Sava). Apoi, pe măsură ce fascismul și nazismul se infiltrau cu nădejde în mentalul și politica de la București, creștea în cantitate și influența italiană, respectiv germană. Întoarcerea armelor din august 1944 s-a realizat nu doar pe tărâmul artei belice – ea are ca efect și inflația modelelor preluate de la marele frate bolșevizat. A șaptea artă nu se putea sustrage iureșului silnic prelungit pe o bună parte a obsedantului deceniu, întins mai bine de zece ani, începând cu 1948.

Casa lui Dracula

Casa lui Dracula

Fiind al doilea cel mai vechi studiou de la Hollywood, Universal este de-o vârstă cu industria filmului american, prin istoria sa de 99 de ani se poate urmări şi evoluţia imaginii în mişcare. Deşi fondatorul, Carl Laemmle a început cu paşi mici: Universal a fost unul dintre „cei mici”, şi deoarece nu a putut concura cu superproducţiile „celor mari”, s-a apropiat de un genre de nişă, filmul de groază. Pe urmele celor mai emblematice filme ale sale Dracula şi Frankenstein a început ciclul operelor sale.

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

Viaţa lui Michael Curtiz: obsedat de muncă

În America, ani la rândul nu a fost considerat regizor renumit. A reuşit să ajungă în prima linie a acestei clase datorită abilităţii sale de a se poziţiona favorabil: a cunoscut principiul de funcţionare a sistemului de studiouri şi dejucând perspicacitatea spionilor trimişi de Jack Warner a încercat să-şi introducă propriul stil şi propriile idei în filme. Dar a reuşit să se afirme ca beneficiar şi transmiţător cinematografic al stilului de viaţă, al sistemului de valori şi al ethos-ului american. Era foarte atras de melodramele patetice şi de filmele de aventură istorice pline de elan. Totuşi a reuşit să se afirme în toate genurile de filme.

Imperiul contraatacă

Imperiul contraatacă

Succesul răsunător al Sunetului muzicii (The Sound of Music, r. Robert Wise, 1965)realizat de Fox, a dat o direcţie greşită pentru conducerea studiourilor mari, care începând cu anii ’60 au cheltuit sume enorme pe musicaluri pline de staruri, în timp ce generaţia crescută cu filmele-B ale American International Pictures a votat mai degrabă pentru producţiile lui Dennis Hopper şi Roger Corman, care proclamă libertatea dezlănţuită.

Cine îndrăzneşte, câştigă

Cine îndrăzneşte, câştigă

În ciuda problemelor iniţiale, fuziunea a părut a fi avantajoasă, deoarece în anul dinaintea unirii, 20th Century Pictures, aflat pe cealaltă parte a balanţei, a produs un film nominalizat la Oscar, care i-a asigurat un avantaj semnificativ după încheierea pactului pentru conducătorii care au criticat strategia de afaceri anterior utilizată.

Jocul uriaşilor

Jocul uriaşilor

Istoria studioului 20th Century Fox se aseamănă cu subiectele animate ale blockbuster-urilor produse de către acesta: accidentele întâmplătoare şi moartea timpurie au influenţat într-un mod la fel de decisiv soarta acestuia, precum şi invenţiile care au schimbat industria filmului la nivel global sau momentele de criză, politice şi financiare, care au lovit lumea întreagă. Compania care a fost aproape de faliment de mai multe ori, cu toate că a trăit eşecuri, se bucură de 30 de ani de un happy end fără sfârşit.

Din glamour în existenţă fantomatică

Din glamour în existenţă fantomatică

Deşi anii ‘50 au părut a fi o a doua epocă de aur pentru MGM, devenit sinonim cu Visul American şi povestea de succes, a doua parte a deceniului a adus un declin încet dar sigur studioului. Numele MGM a devenit o prezenţă permanentă a articolelor financiare în locul nominalizărilor la Oscar dar în ciuda dizolvării treptate profilul variat al studioului de odinioară rămâne.

Epoca de aur sub curcubeu

Epoca de aur sub curcubeu

Schimbările din cadrul conducerii şi a personalului de la începutul anilor ‘30 au transformat şi profilul studioului în decursul celor 10 ani: la finalul deceniului s-a schimbat atât garda starurilor cât şi secţiunea producătorilor dar în ciuda schimbărilor şi a crizei MGM este considerat cel mai important studio al industriei Hollywoodiene.

Naşterea unui imperiu

Naşterea unui imperiu

Povestea, instalarea, inovaţiile şi profilul MGM, declarat Tiffany-ul marilor studiouri, reflectă schimbările destinului şi a „filozofiei artistice” în Epoca de Aur hollywoodiană. Numele MGM, egal cu distracţia escape-istă şi multitudinea de staruri este sinonimul perioadei, însă mitologia personală specifică şi sistemul de valori nostalgic-conservativ asigură o imagine compusă şi o poziţie personalizată studioului, fără a fi doar o augmentare a simptomelor vremii.

Istoria westernului 2.

Istoria westernului 2.

Pe banda rulantă a Hollywoodului anilor ’20–’30 au apărut şi s-au şlefuit clişeele westernului: colaborarea dintre D. W. Griffith, William S. Hart, Tom Mix, John Cruze. John Ford şi John Wayne marchează perioada westernului „major”. Iar în anii ’50 ramura americană a acestui gen devine deja atât de faţetată şi complexă, încât pentru revitalizarea lui este nevoie de „ajutor din exterior”.