
Marin Iorda
Primele filme de animaţie româneşti au fost realizate de Aurel Petrescu (1897-1948), operator de imagine, regizor, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate.
Primele filme de animaţie româneşti au fost realizate de Aurel Petrescu (1897-1948), operator de imagine, regizor, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate.
Realizat în condiţii foarte grele („luni după luni, în pivniţa cu pereţii de cărămidă umedă, m-am plecat asupra planşetei de desen, cu migală, cu multă grijă şi inima tremurând la gândul că aş fi putut greşi vreo mişcare. Fiindcă nu aveam voie să greșesc, să stric materialul pe care îl căpătasem cu greu, drept preț al unei munci încordate…”), Haplea are şi slăbiciuni, datorate mai ales tehnicii rudimentare a cineastului tributar benzilor desenate, dar şi calităţi evidente.
Devenită rara avis pentru împătimiții genului, animația clasică din România, așa cum s-a configurat ea până în 1989, a fost o Cenușăreasă a criticii, în toată perioada respectivă apărând o singură lucrare exegetică specializată, „A opta artă” 1 de Simelia Bron (urmată, după ani, de o sinteză personală prilejuită de centenarul cinematografiei naționale 2). Retrospectivele realizate la festivalul Animest au creat mai recent câteva spoturi fugare de interes asupra acestui fenomen, care altădată asigura o bună parte din cifrele de export ale cinematografiei naționale.
În pofida unor încercări mai palide sau cu mai multă jactanță venite din exterior, cinematografiștii autohtoni vor continua așadar să-și taie partea leului după primul război, sub zodia unui conservatorism care peste decenii își va găsi reversul în momente de subordonare totală cerințelor de maximă serie B aterizate de peste Ocean în studiourile din preajma orașului păstorit de ciobanul Bucur.