Filme mute clujene readuse la viață

1918 a fost cel mai productiv an al studioului de film clujean; în ciuda restricțiilor din cauza războiului, Janovics Jenő a plănuit producerea a mai mult de 15 filme. Totuși, despre aceste filme avem cele […]

Posibilitatea unui vis

Posibilitatea unui vis

A existat un moment în care Clujul îndrăznea să viseze cinematografic. În acel ev orașul cunoștea febra creației, întocmai ca Hollywood, Berlin, Roma sau Paris. Veneau aici actorii în vogă ai Ungariei, scriitorii la modă și regizori care vor marca istoria filmului. Fermentul și spiritus rector al acestei desfășurări fără precedent pentru un oraș de provincie se numea Janovics Jenő – o fericită îmbinare între vasta cultură și flerul comercial. Opt ani la rând (1913–1920) aici se turnează peste 70 de filme lungmetraj, fără a număra documentarele și sketch-urile.

Vademecum – istoria  filmului sud-coreean 1.

Vademecum – istoria filmului sud-coreean 1.

De cealaltă parte a globului – o ţară cu tărâmuri unice – rezistă cu încăpăţânare în a îşi apăra identitatea culturală… De câţiva ani, în plin boom, Coreea de Sud este marea vedetă a filmului noului mileniu, strălucitoare sub reflectoare.

Dragostea şi revoluţia

Dragostea şi revoluţia

Nostalgia după vârsta de aur a cinematografului – şi în special pentru Marele Mut –are lipici la unchiul Oscar. Drept dovadă stau cele două filme cu cele mai multe nominalizări şi distincţii obţinute la a 84-a ediţie a Premiilor Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice.

Incursiune în perimetrul filmului mut românesc 1.

Incursiune în perimetrul filmului mut românesc 1.

Într-o perioadă în care s-ar părea că trăim sub semnul prezentului continuu atât în societate cât și în cultură, cu prea puține flash-backuri regenerative și nu cu multe salturi avântate spre utopicul ideatic, invitația de a zăbovi asupra epocii filmului mut este salutară. Ea vine să proiecteze un meritat spot de lumină asupra începutului autohton al unui demers care de-a lungul timpului s-a văzut plimbat de la cărțile soioase de „Poker” la cutia cu etichete gen „Cannes-ul românilor”. 

Jocul uriaşilor

Jocul uriaşilor

Istoria studioului 20th Century Fox se aseamănă cu subiectele animate ale blockbuster-urilor produse de către acesta: accidentele întâmplătoare şi moartea timpurie au influenţat într-un mod la fel de decisiv soarta acestuia, precum şi invenţiile care au schimbat industria filmului la nivel global sau momentele de criză, politice şi financiare, care au lovit lumea întreagă. Compania care a fost aproape de faliment de mai multe ori, cu toate că a trăit eşecuri, se bucură de 30 de ani de un happy end fără sfârşit.

Incursiune în perimetrul filmului mut românesc 2.

Incursiune în perimetrul filmului mut românesc 2.

În pofida unor încercări mai palide sau cu mai multă jactanță venite din exterior, cinematografiștii autohtoni vor continua așadar să-și taie partea leului după primul război, sub zodia unui conservatorism care peste decenii își va găsi reversul în momente de subordonare totală cerințelor de maximă serie B aterizate de peste Ocean în studiourile din preajma orașului păstorit de ciobanul Bucur.

Răsărit sintetic

Răsărit sintetic

În categoria Cea mai bună producţie artistică, acest film a fost considerat cel mai bun la prima ceremonie de decernare a premiilor Oscar (un fel de premiu recompensă, deoarece Oscarul pentru cel mai bun film a fost acordat filmului Aripi în regia lui W. Wellmann). Mulţi îl consideră o capodoperă elastică şi atemporală, şi îl caracterizează ca o creaţie renascentistă, care prezintă prin mijloace cinematografice dualitatea omului.

Peripeţiile cinematografiei slovace: 1896–1970

Peripeţiile cinematografiei slovace: 1896–1970

Ar fi o exagerare să spunem că istoria cinematografiei slovace a început cu anul 1896. Cert este însă că prima proiecţie de filme după Paris, Viena şi Budapesta a avut loc la Bratislava, în sala de scrimă a Hotelului Pálugyay la data de 25 decembrie 1896. După această dată, cinematografele au fost deschise unul după celălalt.

De la filmul mut la filmele color (1897–1956)

De la filmul mut la filmele color (1897–1956)

Deşi nu au avut nici Sjöström, nici Bergman, danezii s-au aventurat în tainele noilor tehnologii de film încă de la sfârşitul anilor 1800. Stat izolat din punct de vedere geografic şi ideologic, Danemarca a muncit enorm pentru buna funcţionare a industriei sale de film, şi după o activitate de un secol, putem afirma: a meritat.

Filme de pe ţărm

Filme de pe ţărm

În general oamenii îşi amintesc de fotbal, plută, plajă şi fado când vine vorba de Portugalia, nicidecum de cinema. Deşi ţara a fost dintotdeauna prima în importarea diferitelor produse exotice, Portugalia nu a rămas în urma altor ţări europene din punct de vedere al industriei şi al artei cinematografice.

Primii 35 de ani ai filmului francez, când filmul încă nu vorbeşte

Primii 35 de ani ai filmului francez, când filmul încă nu vorbeşte

Le film français – cu acest titlu apare de decenii săptămânalul industriei filmului francez. Format mare, A4, colorat, cu efect. Primele 20 de pagini conţin ştiri, evenimente, portrete, reportaje, celelalte 20 de pagini cuprind o cantitate copleşitoare de date statistice şi nu numai despre filme pentru cinema, ci şi despre filme destinate pentru micul ecran – planuri, pregătire, filmare, post-producţie – , patru pagini sunt consacrate premierelor cinematografice, apare lista de top 40 conform filmelor, cinematografelor din capitală şi din provincie, apare top 10 internaţional, vânzările de DVD-uri, rating-ul posturilor de televiziune. Fiecare rând al său sugerează că producerea filmelor este o industrie naţională în Franţa, care produce constant, şi chiar dacă listele stricte cu cifre arată altceva, industria filmului francez este neîntrerupt în top. Este o superputere în producerea filmelor.