Chiar dacă s-a exprimat destul de dur, Charlton Heston a reliefat contradicţia esenţială a westernului. Este vorba despre opoziţia dintre un Vest real şi un Vest Sălbatic mitic-mitizat; de Vestul real nimeni nu este interesat, toţi cinefilii / telespectatorii râvnind mitul care se naşte dintr-un nucleu al realităţii.
„Sam nu numai că investighează, Sam are o soartă” – conchid în legătură cu Şoimul maltez teoreticienii Ildikó Berkes şi Károly Nemes vorbind despre esenţa filmului cu detectivi. Destinul detectivului este unul uman, mai presus de lupta împotriva păcatului. Povestea filmului este definită nu doar de urmărirea şi prinderea infractorilor ci mai ales de acea felie din viaţa detectivului pe care avem posibilitatea de a o cunoaşte cu ocazia anchetei.
Schimbările survenite în stilul de viaţă, în rolurile şi normele morale; răspândirea corupţiei; regizorii europeni care au fugit de război până în America şi importul în America al principiilor freudiene (eu-l divizat) au dat naştere unui nou curent estetic în anii 1940: film noir, adică filmul negru.
