Osânda

Osânda

Condamnat la 10 ani de ocna dupa rascoala din 1907 si dupa cativa ani petrecuti pe front, Manolache Preda se intoarce in satul sau natal. Sotia l-a parasit si i-a vandut pamantul, iar autoritatile il privesc cu ostilitate, oamenii cu suspiciune si copiii se ascund el. Pentru a duce o viata normala Manolache se angajeaza la boierul Leon. Aici se indragosteste de Ruxandra, o tanara saraca. Dar cand boierul e omorat de doi tarani revoltati, vina cade pe fostul ocnas. Manolache fuge si se ascunde in munti. Vanat insa fara incetare, el este prins si impuscat. Moartea sa incheie tragic destinul unui om nevinovat.

Zile fierbinţi

Zile fierbinţi

Vara lui ’75. Producţia celui de al doilea mare mineralier de 55.000 tdw se află pe ultima sută de metri. Câteva zile mai desparte echipa Şantierului naval Constanţa de o nouă realizare cu adevărat impresionantă. Piesa de rezistenţă, elicea navei, este aşteptată să sosească. Dar Mihai Coman, directorul Şantierului naval, are alte planuri pentru Bocşa: o elice realizată de către şantier. Un proiect îndrăzneţ, o adevărată premieră pentru industria navală românească. Are de luptat nu doar cu dificultăţile tehnice, ci – deşi susţinut de cea mai mare parte a echipei de constructori – şi cu o parte a conducerii şantierului şi cu "autorităţile". Autorităţi care deşi nu susţin ideea sa, nu îndrăznesc nici să se opună deschis proiectului pentru că Mihai le pune în faţă un argument irefutabil: "preţioasele" indicaţii de partid privind dezvoltarea pe plan local a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Şi ca în orice proiect ambiţios, elicea refuză să se lase turnată. Şi se rupe. Şi totul trebuie luat de la capăt. Dar Mihai mai are de luptat cu cineva: cu sine însuşi. Dedicat trup şi suflet meseriei sale, el se neglijează pe sine însuşi. Va apuca el să vadă nava părăsind dana de construcţie propulsată de elicea pritocită la focul cuptoarelor de pe şantier?

Mircea

Mircea

În 1393 Imperiul Otoman încercă să cucerească toată lumea cunoscută acelor timpuri. În drumul lor nu a mai rămas decât micul principat al Valahiei, condus de marele domnitor Mircea cel Bătrân. Ani de zile acesta a luptat atât împotriva turcilor cât şi a altor năvălitori, menţinând independenţa ţării sale. Ajuns în amurgul vieţii, Mircea nu are de lăsat urmaşilor decât o singură moştenire : Libertatea! Şi pentru asigurarea acesteia, el trebuie să treacă de înfruntarea finală cu turcii…

Ultimul cartuş

Ultimul cartuş

Ultimul cartus al comisarului Miclovan este inca fierbinte in buzunarul lui Roman (Ilarion Ciobanu). Ramas fara sprijinul lui Miclovan, mort in misiune, comisarul Roman vrea sa-l vada pedepsit pe asasinul acestuia, un mafiot si contrabandist local foarte puternic, dom’ Semaca (George Constantin), pe care tribunalul il achitase din lipsa de probe.
Dar, pana sa se ocupe de Semaca, Roman primeste o noua misiune, de data asta sub acoperire: prinderea unui spion german inca activ pe teritoriul tarii, despre care se banuieste ca ar sta ascuns intr-o manastire. In aceasta misiune, comisarul Roman are si un ajutor, pe Oarca (Sebastian Papaiani), un fost argat care se dovedeste bun la toate si mai ales la urmariri cu masina pe serpentine…

Cu mâinile curate

Cu mâinile curate

Comisarul Roman (Ilarion Ciobanu) si colegul sau, Miclovan (Sergiu Nicolaescu), sunt nevoiti sa lupte impotriva crimei organizate aparute in Bucuresti dupa incheierea razboiului. Metodele rigide ale lui Roman se vad deseori completate de cele neortodoxe ale lui Miclovan. Tot ce isi doresc ei este ca, in final, sa ramana cu mainile curate.

Filmul care a lansat cea mai cunoscuta serie de actiune din cinematografia romaneasca – seria Comisarului. "Cu miinile curate" este unul dintre cele mai cunoscute filme realizate de Sergiu Nicolaescu. Adevarat thriller al cinematografiei romanesti, filmul imbina caracteristicile genului politist cu intriga de tip politic. Filmul a creat o galerie de personaje antologice dintre care demne de mentionat sunt Miclovan, Semaca, Lascarica.

"Cu prestigiul sifonat … Securitatea avea nevoie de recoafarea mitului ei. Functia aceasta urma sa fie indeplinita … si de filmele cu gangsteri si cu justitiari politisti … cu un succes de casa preliminat si cu o functie manipulatorie asigurata" (Bujor T. Ripeanu).

Apărut în 1972, "Cu mâinile curate" deschide celebra serie a policierurilor lui Sergiu Nicolaescu. Acţiunea se desfăşoară în 1945 când, pe fondul războiului şi al sărăciei tot mai accentuate, în ţară nivelul criminalităţii atinsese cote alarmante. Roman (Ilarion Ciobanu) este un proaspăt poliţist, fost comunist ilegalist, numit la conducerea uneia dintre cele mai "fierbinţi" secţii de poliţie din Capitală. Lipsit de experienţă, el apelează la ajutorul comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu), un poliţist cu metode neconvenţionale şi cu o afecţiune fără limite faţă de revolverul său Smith&Wesson. Cu scene de acţiune şi cascadorii în stil hollywoodian, "Cu mâinile curate" e un film care entuziasmează şi amuză la fel de tare ca acum aproape 35 de ani şi care a creat personaje de neuitat din care îi amintim doar pe Semaca şi Lăscărică.

Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (Then I Sentenced Them All to Death)

Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (Then I Sentenced Them All to Death)

Ipu (Amza Pellea), nebunul satului, traieste ultimele zile ale ocupatiei germane in satul sau transilvan. El e apropiat sufleteste de un baiat (Cristian Sofron), traumatizat de moartea fratelui sau, cu care isi gaseste refugiul intr-o lume imaginara. Dupa ce un militar neamt a fost ucis, localnicii sunt amenintati cu executia daca nu-l predau pe cel ce a savarsit crima. Ipu accepta sa-si asume crima in schimbul unei parcele de teren pentru familie si unei inmormantari de lux la a carei repetitie tine mortis sa asiste. Aranjamentul se dovedeste inutil, nemtii, presati de evenimente, il ignora. Ramane doar condamnarea morala "la moarte" pronuntata de copil.

Ecranizare dupa nuvela lui Titus Popovici, "Moartea lui Ipu", cu scenariul scris chiar de el.

Mihai Viteazul (Michael the Brave)

Mihai Viteazul (Michael the Brave)

Film istoric în două părţi: 1. "Călugăreni"; 2. "Unirea". Filmul evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: negocierea tronului cu Sultanul, la Constantinopol; refuzul de a plăti tribut; încoronarea de la Alba Iulia; bătălia de la Miraslău; trădarea generalului Basta; refugierea la Praga; bătălia de la Goraslau; uciderea lui Mihai.

"Probabil cea mai impresionantă producţie istorică din cinematografia românească". Pelicula realizată în 1970 sub bagheta regizorală a lui Sergiu Nicolaescu a intrat după trei ani în circuitul internaţional unde a impresionat cinefili din diverse culturi. Mihai Viteazul are de toate – scene de luptă la scară grandioasă, intrigi politice, trădări mârşave, drame familiale şi, mai presus de toate, prestaţia unuia dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Amza Pellea este antologic în rolul marelui întemeietor al Primei Uniri din istoria României. Înzestrat cu o vocaţie cinematografică deosebită, el nu este un simplu interpret ci, în acest rol, mai mult ca în oricare altul, un creator de personaj, conferind viaţă, credibilitate, forţă şi individualitate eroului de excepţie care a marcat destinul istoric al ţării.

Dacii

Dacii

Decebal (Amza Pellea) este dispus să facă sacrificiul suprem pentru a păstra integritatea poporului său. Fiul său, Cotyso (Alexandru Herescu), este dăruit zeilor spre disperarea lui Decebal şi a fiicei sale, Meda. Septimius Severus (Pierre Brice), un tânăr roman devotat ţării sale adoptive, va fi pus să aleagă între originile sale de sânge şi cultura în care a fost crescut.

Filmul de debut în lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu.

Lişca

Lişca

Ţapinarii (The Wood Cutters)

Ţapinarii (The Wood Cutters)