Bela George Lugosi s-a născut pe 5 ianuarie 1938 în Los Angeles. E cunoscut și ca Bela Lugosi Jr. – el este fiul legendarului nostru actor transilvănean, Béla Lugosi. El nu s-a făcut actor ca tatăl său, dar este foarte implicat în industria filmului prin munca lui și prin moștenirea lui de familie. El lucrează ca avocat în California și lunga sa bătălie legală cu Universal Pictures a dus la crearea Legii californiene a drepturilor celebrităților, ceea ce înseamnă că drepturile de publicitate supraviețuiesc morții celebrităților și sunt moștenite de descendenții acestora prin testament. Am reușit să-l contactăm pe avocatul în vârstă de 77 de ani prin e-mail să discutăm despre tatăl lui, despre activitatea lui legală și altele.

Ați avut un rol-cheie în introducerea legii californiene a drepturilor celebrităților. Despre ce este vorba în aceasta?
În 1963, în timp ce eram la facultatea de drept, mi s-a adus la cunoștință că Universal Studios a început să licențieze imaginea tatălui meu pe diferite tipuri de mărfuri. Am obținut unul dintre acele obiecte, un model cu imaginea lui tata pe cutie, și am intentat proces împotriva studioului Universal. Cazul a fost pe rol aproape 16 ani înainte de decizia Curții Supreme din California. Curtea a decis că dacă o celebritate nu și-a comercializat imaginea în timpul vieții, acest drept nu supraviețuiește după moartea persoanei.
Cu câțiva ani mai târziu, legistratura californiană a adoptat Legea drepturilor celebrităților, astfel inversând decizia Curții Supreme din California făcând din dreptul de a exploata numele și imaginea unei celebrități un drept de proprietate care supraviețuiește morții persoanei în cauză. În consecință, eu controlez felul în care numele și imaginea tatălui meu sunt folosite în scopuri comerciale și a mărcilor înregistrate asociate cu acest uz. Am fondat Lugosi Enterprises pentru a controla afacerea folosirii numelui și imaginii lui Bela Lugosi.
Sunt frecvente bătăliile legale privind moștenirea tatălui dumneavoastră? Vă consumă multă energie?

Lugosi Enterprises trebuie să se confrunte din când în când cu încălcarea legii drepturilor de proprietate, fapt care necesită destul de mult timp și energie. De cele mai multe ori însă drepturile noastre sunt respectate. Suntem atenți la drepturile noastre și la oportunitățile de a forma parteneriate cu companii care folosesc clipuri din filme în scopuri ce au sens și pentru a produce articole de calitate. Având posibilitatea să controlez și să aprob toate aspectele folosirii numelui și imaginii tatălui meu, mi-a dat posibilitatea să îi extind moștenirea. Lugosi Enterprises este foarte mândru de articolele pe care le-a licențiat și fanii și-au exprimat aprecierea față de aceste produse licențiate în mod oficial.
Cât valorează moștenirea Lugosi? Cum poate cineva estima sau evalua așa ceva? Cine este proprietarul moștenirii?
Pentru mine moștenirea este fără de preț. Bela Lugosi este o figură iconică și reprezintă începuturile genului horror și Hollywoodului clasic. Portretizarea lui Dracula – machiajul și costumul său, manierismul său, vocea sa – au devenit etalonul pentru alte portretizări și caricaturi. Eu cred că numele și fața tatălui meu vor fi mereu sinonime cu Dracula și filmele horror, făcându-l o parte a istoriei filmului pe plan mondial. Dorința mea este ca administratorii moștenirii să fie descendenții lui Bela Lugosi.
Dumneavoastră aveți relicve?
Am câteva articole legate de filme, dar cel mai important este că am pozele noastre de familie și câteva dintre lucrurile personale ale lui tata.

Care este relația dumneavoastră cu Universal Studios?
În momentul de față nu avem o relație de afaceri cu studioul Universal, dar din când în când lucrăm la aceleași proiecte de licențiere.
Cum a fost să vă prezentați ca Lugosi Bela în trecut? Cum este azi?
În tinerețe nu mi-a plăcut atenția pe care a atras-o numele meu, am fost „Bill” în anii de liceu. Am făcut și înot de performanță, și bineînțeles, în secțiunea de sport a ziarului întotdeauna s-a menționat relația aceasta, și desigur că am fost mândru să fiu fiul lui Bela Lugosi. Când am fost la facultate am început să folosesc numele de „Bela” din nou, și acum, 55 de ani mai târziu, mai primesc câte un comentariu la adresa numelui meu – întotdeauna ceva compliment la adresa tatălui meu.

Ce fel de amintiri aveți despre tatăl dumneavoastră? Ați fost vreodată pe platourile de filmare în timp ce el lucra?
Părinții mei au fost foarte implicați în viața comunității maghiare din Los Angeles și ne-am petrecut multe weekenduri la club. Am avut o viață destul de normală acasă cât am fost copil mic și am amintiri frumoase despre cum mă jucam în casa noastră din Los Angeles. De asemenea am petrecut mult timp la Lake Elsinore, California, cam la o oră distanță de Los Angeles. Bunicii din partea mamei locuiau acolo și mie mi-a plăcut foarte mult viața în aer liber a comunității de acolo. Am fost la școală militară de la grădiniță și până în clasa a șasea și în această perioadă mi-am dat seama că tatăl meu este diferit. Când veneau părinții mei să mă viziteze duminica, atenția întregii școli, chiar și a altor vizitatori a fost direcționată spre sosirea lor. Mai târziu, când mama m-a dus pe mine și pe prietenii mei să vadă filmele lui tata, ei erau speriați, dar pentru mine era doar tata pe ecran. Într-o vară, în timp ce tata lucra la Summer Stock, eu m-am dus cu părinții mei pe coasta de est. În timp ce mergeam cu mașina, tata îmi povestea despre tot ce vedeam. A încercat să mă învețe să manevrez un canoe – să fi văzut ce-a fost acolo! Mi-l aduc aminte pe tata cum se pregătea pentru filme și piese de teatru. A avut o etică a muncii incredibilă și repeta fiecare replică până ieșea totul perfect.

Am vizitat unele dintre platourile de filmare. Am fost prea mic să-mi amintesc, dar există poze cu mine ca și copil mic la filmările de la Fiul lui Frankenstein, stând între picioarele lui Boris Karloff, Monstrul. Mai este o poză cu mine și cu tata, pe când aveam vreo patru ani, la filmările de la Frankenstein și vârcolacul și tața avea machiajul de Monstrul Frankenstein. Am amintiri foarte clare despre vizita mea la filmările peliculei Abbott și Costello îl întâlnesc pe Frankenstein. I-am văzut pe cei doi comedieni pe care i-a adus studioul să învioreze puțin atmosfera filmărilor, iar eu m-am dus la comisar cu Lon Chaney, Jr. și Glenn Strange în timp ce ei aveau machiajul de Vârcolac și de Monstru!
Care au fost sentimentele sale – dacă vă aduceți aminte de la atâta distanță în timp – despre faptul că a devenit o figură iconică și a fost etichetat ca vampirul? Și-a schimbat accentul după filmul Dracula din 1931?
Tatăl meu a creat prima sa versiune de Dracula pe scenă în 1927, deci când i s-a dat acest rol în filmul Studioului Universal el și-a luat personajul/caracterul cu el pentru acest rol. Filmul Dracula a fost începutul succesului filmelor de groază create de Universal, și i-a adus tatălui meu multă atenție. Din cauza succesului filmului și a reușitei tatălui meu în acest rol, a mai primit și alte roluri în filmele de groază create de Universal și de alte studiouri, dar niciodată nu a reușit să treacă la alt gen de filme. Mi-a spus că, pentru el, Dracula a fost atât o binecuvântare cât și un blestem. Desigur, nu a avut cum să prevadă longevitatea de care se va bucura personajul în toate formele de media, sau că felul lui de portretizare va fi sursa de inspirație pentru fiecare actor care urma să interpreteze acest rol după el. Până în ziua de azi, caracteristicile lui au devenit acel Conte Dracula cu care este comparată orice altă interpretare, să fie ea serioasă sau o parodie. Știu că i-ar fi plăcut să aibă succes având roluri mult mai variate, dar a devenit o figură iconică datorită rolului său ca și contele Dracula și ar fi surprins și mândru de popularitatea de care se bucură și în ziua de azi. Moștenirea lui este una chiar uimitoare.
În ceea ce privește accentul, tatăl meu a învățat să vorbească englezește pe când a ajuns să interpreteze rolul lui Dracula în filmul studioului Universal. Abilitatea lui de a vorbi engleza probabil că s-a îmbunătățit cu timpul. A vorbit ungurește cu prietenii lui din comunitatea maghiară și nu și-a pierdut accentul.

Ce părere aveți despre pelicula Ed Wood și în special despre prestația lui Martin Landau în rolul lui Lugosi?
Această întrebare mi se pune tot timpul. Martin Landau a reușit o interpretare foarte bună ca Bela Lugosi și a făcut o treabă bună cu scenariul pe care l-a primit. Mi se pare dezamăgitor că mulți biografi se concentrează asupra sfârșitului vieții tatălui meu. Pelicula Ed Wood nu îl descrie la justa lui valoare de om, și de fapt multe aspecte din personalitatea lui sunt prezentate fals. În contrast cu personajul din filmul Ed Wood, Bela Lugosi a fost un gentleman, a fost curajos și și-a menținut etica muncii până la moartea sa din 1956.
Ați știut că orașul natal al tatălui dumneavoastră, Lugoj (România) are un cinematograf numit după el? I-a fost vreodată dor de casă?
Am auzit despre cinematograf de la mai mulți fani. Ce memorial frumos la Lugoj. Tata a avut 56 de ani când e m-am născut și la ora aceea fusese deja în State de 17 ani. Nu-mi aduc aminte să fi vorbit vreodată că i-ar fi dor de casă, dar știu că s-a înconjurat de prieteni din comunitatea maghiară din New York și Los Angeles, și cu lucrurile din cultura lui, speciale pentru el, muzică, mâncare și vinuri ungurești.
Ați fost vreodată în Lugoj? Sau în Transilvania? Ați vorbit maghiara acasă?
Nu am fost niciodată în Lugoj sau în Transilvania. Ar fi frumos să vizitez acele locuri. Când am fost copil am vorbit maghiara ca limbă maternă și apoi am trecut la engleză. Încă mai înțeleg ceva maghiară, dar nu mai pot să vorbesc ungurește.

Ce părere aveți despre Twilight și alte filme cu vampiri pentru „tineri adulți” ?
Să fiu sincer, nu am văzut filmele cu vampiri mai noi. Mă informez despre acestea din presă când sunt lansate, și sunt fericit că fiecare interpretare nouă a vampirului suflă viață nouă în rolul tatălui meu și în originalul film Dracula.
