Filme mute clujene readuse la viață

Contagiunea (A métely) și În țara cnutului (A kancsuka hazájában)
În studioul de film din Cluj, condus de Janovics Jenő între 1913 și 1920, au fost produse mai mult de 60 de filme, însă astăzi pot fi vizionate aproape în întregime doar patru dintre acestea; restul au dispărut sau au fost distruse de-a lungul celor o sută de ani trecuți de atunci. Dintre filmele mute clujene dispărute, patru sunt într-o situație oarecum mai norocoasă. În cazul acestora s-au păstrat în moștenirea lăsată de Gyalui Jenő, scenaristul studioului, nu doar fotografii de platou, ci și peste o duzină de benzi de film scurte, de câteva cadre. Dintre acestea, am reconstruit filmele A métely (Contagiunea) și A kancsuka hazájában (În țara cnutului) în speranța că acestea vor contribui la cunoașterea cât mai completă a istoriei acestui studio.

1918 a fost cel mai productiv an al studioului de film clujean; în ciuda restricțiilor din cauza războiului, Janovics Jenő a plănuit producerea a mai mult de 15 filme. Totuși, despre aceste filme avem cele mai puține informații, pe de o parte fiindcă în „orașul comoară” filmările unei pelicule nu mai reprezentau o noutate senzațională, pe de altă parte cele mai multe filme au avut premiera în 1919, iar după schimbarea de imperiu legăturile lui Janovics cu cinematografele din Ungaria s-au rupt, așadar filmele au fost distribuite în Transilvania numai în câteva copii.

Premiera filmului Contagiunea a avut loc – conform știrilor din presa perioadei – pe 14 noiembrie 1918. În Cluj a fost proiectat la cinematografele Színkör Mozgó și Egyetem Mozgó, însă nu avem date despre proiecțiile din alte orașe. Filmul nu e bazat pe un scenariu original, Gyalui Jenő adaptând drama lui Eugen Breiux. Studioul clujean a adaptat de nenumărate ori piese populare din repertoriul companiei de teatru, majoritatea filmelor produse fiind adaptări ale unor piese de teatru. Această dramă a fost jucată însă doar de două ori în 1917, așadar este cert că nu popularitatea ei a fost motivul adaptării de către studioul lui Janovics. Deoarece această operă vorbește în esență despre pericolele sifilisului, este plauzibilă afirmația făcută de Welser Vitéz Tibor la începutul anilor ‘60 pe baza amintirilor unui dermatolog clujean, conform căreia filmul a fost realizat cu un substanțial suport financiar din partea guvernului, pe durata războiului devenind parte a propagandei pentru oprirea răspândirii sifilisului. Informația aceasta este interesantă și din perspectiva faptului că doi ani mai târziu se realizează filmul Világrém (Din grozăviile lumii), unul dintre filmele clujene care s-a păstrat și totodată ultimul film produs de acest studio, cu un scop similar la comanda ministerului românesc al sănătății.

Reconstrucția filmului Contagiunea a fost o provocare din mai multe puncte de vedere: pe de o parte, spre deosebire de În țara cnutului, nu avem la dispoziție scenariul filmului, doar drama franceză care a stat la baza lui. Un personaj important al filmului, actrița jucată de Berky Lili nu apare în piesa de teatru originală, care relatează povestea unei fete din provincie care după ce ia boala, vrea să se răzbune pe bărbați. Pe baza fotografiilor și a fragmentelor de film care au fost conservate e destul de clar că acest personaj a fost regândit de către Gyalui Jenő pe parcursul adaptării la film. Filmul este important și pentru motivul că joacă în el actori renumiți, pe lângă Berky Lili îl găsim în rol principal pe Várkonyi Mihály, care a făcut carieră și la Hollywood. Regizorul filmului a fost Fekete Mihály, actor și regizor al companiei de teatru din Cluj, care s-a implicat în producția filmelor alături de Janovics Jenő încă din 1913. Contagiunea este interesantă și din punct de vedere tehnic, deoarece s-au folosit imagini trucate pentru mai multe scene.

Filmările pentru În țara cnutului au avut loc în iulie 1918, premiera fiind în februarie 1919. Personajele principale ale dramei contemporane cu acțiunea într-o regență rusească au fost interpretate de Izsáky Margit și Kozma Hugó. Filmările s-au derulat, pe lângă platourile din studio, și în fața clădirii principale ale actualei Universități Babeș–Bolyai, în Parcul Central și în fața caselor din zona Cetățuii. În Arhivele Naționale Române am găsit o versiune aproape completă a scenariului filmului și dispozițiile a două zile de filmări, aceste documente facilitând procesul de reconstrucție. Filmul realizat cu titlul de lucru Doktorok (Doctorii) a fost bazat pe scenariul original al lui Gyalui Jenő, fiind regizat tot de Fekete Mihály. Reconstrucția s-a desfășurat cu ajutorul fotografiilor de platou și a peste 50 de fragmente de benzi de film.

Credem că cele două reconstrucții ajută la cunoașterea mai bună a istoriei cât se poate de incomplete a studioului de film din Cluj.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Relații Interetnice

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.